Nu trece zi in mediul online, la tv si radio, pe copertile revistelor sau chiar pe ambalajele produselor din supermarketuri, in care sa nu vad cel putin un mesaj care sa contina un indemn de a face ceva nou, de a schimba ceva, de a imbunatati ceva, de a… bineinteles, cumpara ceva, fie un produs, fie un serviciu, fie iluzia ca vom fi mai bine, mai buni, mai frumosi, mai productivi, mai sanatosi, mai dezvoltati, mai vindecati si poate chiar mai iluminati. De fapt, cam toate sloganurile, titlurile si indemnurile expertilor spun acelasi lucru: “Tu nu esti suficient, trebuie sa te schimbi, iar eu am exact ceea ce iti trebuie!” Eventual, acel “exact ce iti trebuie” se poate obtine “in 3 pasi”, in doar 7 zile”, “cu doar X lei” etc.
Pandemia de coronavirus nu constituie decat un nou prilej pentru toti acesti abuzatori emotionali sa isi intareasca mesajele toxice: “Incepe un nou business!”, “Invata ceva nou!”, “Transforma-ti radical corpul!”, “Organizeaza-ti casa!”, “Scrie o carte!”, “Creeaza o opera de arta!” sau chiar “Regandeste-ti sensul vietii!”. Ideea principala aruncata in fata noastra este ca acum avem timp suficient sa facem tot ceea ce nu am facut in zeci de ani si ca, daca nu vom reusi, avem o mare problema: fie cu motivatia, fie cu valoarea noastra ca oameni. Aceste mesaje sunt ambalate atat de frumos si au in spate oameni cu renume in domeniul lor, de aceea sunt atat de usor de crezut. Cine suntem noi sa ne indoim de sfaturile expertilor?! Cine nu vrea sa-si schimbe viata in bine, in acelasi bine universal, de care va beneficia intreaga omenire?! Mai ales ca, uite, drumul este poleit cu aur si toti vor sa ne ajute sa intram pe acest fagas. Informatia si instrumentele necesare sunt pe toate drumurile, deci nu mai avem nicio scuza.
Si, totusi…
- cum putem fi productivi cand ne pierdem locul de munca si cand nu mai avem cu ce sa ne platim ratele sau chiria?
- cum putem sa invatam ceva nou cand ne copleseste anxietatea si ne doboara depresia?
- cum putem sa ne transformam radical corpul cand avem insomnii, suntem extenuati si de-abia avem energie pentru a supravietui?
- cum sa ne reorganizam casa cand nu avem timp nici sa ne facem un dus pentru ca muncim de acasa full-time si mai avem in grija copii sau batrani?
- cum sa scriem o carte cand avem atatea de facut si ziua nu are decat 24 de ore?
- cum sa cream opere de arta cand trebuie sa completam zilnic declaratii, sa depunem dosare de somaj tehnic, sa trimitem CV-uri si scrisori de intentie, sa cerem amanarea platilor utilitatilor pentru ca nu avem incotro?
- cum sa ne regandim sensul vietii cand nici nu stim daca ceea ce traim acum se mai poate numi viata asa cum o stiam pana acum?
Daca vrem sa facem un pas inainte, il putem face, e foarte bine. Inseamna ca avem resurse. Dar daca vrem sa stam pe loc, este util sa stim ca putem sta pe loc. Nu suntem obligati sa facem nimic, nu suntem obligati sa ne schimbam cu nimic. Suntem suficienti si minunati asa cum suntem, cu lipsurile si neajunsurile noastre. Haideti sa fim blanzi cu noi si cu cei din jur! Cu totii avem de pierdut din toata povestea aceasta, cu totii suferim. Nu are rost sa ne si judecam pentru acest lucru si sa ne condamnam la o suferinta si mai mare. Haideti sa stam cu emotiile, gandurile si senzatiile noastre neplacute si sa le ascultam povestea. Este povestea noastra, cea care a inceput acum foarte mult timp si care nu are nevoie de nicio editare, de niciun filtru, de nicio erata si de niciun like. Are nevoie doar sa fie impartasita cuiva caruia ii pasa de noi si care ne poate oglindi asa cum suntem acum. Pentru ca nu ne avem decat pe noi si prezentul. Dar si libertatea de a pune la indoiala mesajele celorlalti si de a ne crea propriile mesaje, cele de care avem cu adevarata nevoie.
Alina Alexandru, psihoterapeut Bucuresti – 0755.060.091
